Monday, July 13, 2015

Păşind, visez

Mi-am încălcat promisiunea încă o dată. Aceea de a reveni. Însă cu bună ştiinţă, am făcut-o pentru că graba îmi fura gândurile. Acestea fiind spuse, am două subiecte pe care le-aş puncta acum, fără vreo speranţa de a recupera acele gânduri răpite de timpul scurs din 2015.

Dream

Într-o lume atât de grăbită să înceapă şi să pună punct oricărui lucru şi atât de ostilă, ţin mai mult decât orice la inocenţa pe care, ca printr-un miracol, nu am reuşit să o pierd. Ea este stabilitate. Încearcă să mi-o furi pe neaşteptate şi mă vei pierde. Încearcă să o înfăşori în altă haină şi voi dispărea. Ea mă face să visez şi să permit acelor frumoşi bujori de mai să-mi deseneze în obraji. Când visez, învăţ să păşesc spre optimism. Când păşesc, zâmbesc.

Dream 

Este sezonul viselor, este sezonul bucuriilor, este sezonul vacanţelor. De data aceasta, renunţ la cortinele oferite de cuvinte şi o spun fără pic de îndoială: dacă ceva vă nemulţumeşte, schimbaţi-l. Dacă nu vă puteţi bucura de frumuseţea vieţii la orice pas, cu atât mai mult în contextele oferite de vară, atunci este de vină fie un gând, fie persoană/persoanele de lângă voi. Şi dacă o "altcineva" a mai spus asta înaintea mea (probabil aşa şi este), aş cita-o, însă nu o cunosc. Când sentimentele sunt sincere şi zidite de furtuni şi fericiri, nu murdărite de o societate mult prea superficială şi la un pas de deznădejde, sau de motive felurite şi personale care-mi depăşesc capacitatea de înţelegere, oriunde te-ai afla, fie acel "oriunde" paradis sau puţ, vei găsi motive de bucurie la orice pas. Dacă nu, care este rostul?